Dintr-un curaj inexplicabil (avand in vedere ca intarzie mereu) sau, sa fiu sincera, pentru ca mi-e draga, ma intalnesc cu Cristina intr-o dimineata foarte devreme cu scopul clar si precis de a bea o cafea cu L'Oreal intr-o locatie pe care nu o cunosteam nici eu, ea nici atat. Eu banuiam pe unde ar fi, Cristina se tinea dupa mine! :)) Ne-am propus sa o luam la pas dintr-un punct incolo, desi era frig de crapau pietrele, dar profitam de fiecare metru parcurs impreuna pentru a mai despica in sapte... zeci toate firele din lume, de la machiaje, la blog si d'ale vietii. Si intram pe prima la stanga, si apoi la dreapta si apoi hai inapoi, si scoate GPS-ul si intoarce-te. Ba nu, era bine, hai in fata. Si fa dreapta, si iar stanga, si traverseaza pe rosu, si ia-ti claxoane in urechi (si altele). Si razi, si vaite-te de frig. Si uita-te la ceas si vezi ca ai intarziat si, evident, rusineaza-te in mintea ta pentru ca MM e atat de draguta ca nu-ti vine sa o superi nici cu o secunda de intarziere. Dar na, noi n-am vrut, pe bune, dar asa se intampla cand doua ametite se incapataneaza sa se descurce singure in jungla orasului, ca niste Feline ce sunt! :))